-
Numele cartierului Târgu Cucu vine de la negustorii ce vindeau… pendule cu cuc!
V-ati intrebat vreodata de ce renumitul cartier iesean se numeste “Targu Cucu”? Se stie ca acest cartier era locuit in proportie covarsitoare de evrei, drept dovada la un recensamant din 1901 populatia evreiasca din Iasi era de circa 31.000 in conditiile in care romanii erau 24.000. Istoria venirii acestora pe plaiurile noastre e lunga; avand in vedere calitatile lor mestesugaresti, ei fiind si negustori desavarsiti, boierii ii aduceau in valuri, pentru a le popula teritoriile cu scopul de-a face profit de pe urma activitatii acestora. Cum spuneam, zona Targu Cucu era locuita de evrei. Mai toti aveau dughene, ateliere,etc… Aici gaseai tamplari, cizmari, papucari, tocilari, croitori. Covrigarii, aparii, zarafii, strangatorii…
-
Povestea lui Lumânărică, cerșetorul filantrop al Iașului
Preoții din bisericile Iașului pomenesc în slujbele lor toate personajele Bibliei și întâmplări ale acestora privind milostenia și dragostea lor față de semeni. A sosit vremea să amintim de un personaj ieșean al secolului 19, care nu are loc în nicio biblie și nici nu este așa pomenit ca sfinții pictați pe icoane sau pereții bisericilor. Pomenit de însăși N.A. Bogdan în celebra sa monografie a Iașului, autorul ne povestește despre un anume cerșetor Lumânărica, deși el se numea Ioan Proculeasă, și care își ducea veacul în centrul orașului pe lângă Biserica Talpalari, amplasată în imediata mahala a Calicilor. A fost un fel de haiduc al cerșetorilor; primea de la…
-
Legendele Iașului: De unde se trage numele cartierului Păcurari
Despre începuturile și originea cartierului Păcurari există puține surse sigure de informații și mai mult presupuneri ale istoricilor ieșeni care au tratat acest subiect. Ba că ar veni de la păcurarii care mai târziu au devenit oieri (din limba turcă), ba că ar fi vorba de comercianții de păcură care la fel ca și oierii intrau pe acolo de pe drumul Hârlaului, ba că numele ar veni de la “Cișmeaua lui Păcurar” care ar fi fost un personaj influent din zonă și ar fi construit o cișmea, dar de unde provenea apa iar nu se știe nimic. Cert este că cronicile lui Miron Costin consemnează, în anul 1615, o victorie…
-
Lansare de carte și întâlnire cu autoarea Mihaela Gârlea la Casa Cărții
Pe 20 februarie 2019, ora 18:00, autorul Mihaela Loredana Gârlea, artist, profesor de muzică și interpretă de jazz, ne dă întâlnire la Casa Cărții, Sala de evenimente, etaj II, la lansarea volumului “Iași, cetate culturală. Oameni, gânduri, fapte”. Cartea vorbește despre comunitatea ieșeană, a celor pe care trebuie să îi cunoaștem prin faptul că duc mai departe, în țară sau peste hotare, numele cetății, al Iașului. Vor prezenta la Casa Cărții, pe lângă autoare, prof. univ. dr. Luminița Duțică, conf. univ. dr. Vasilica Stoiciu-Frunză, violoncelistul Filip Cristian Papa. Moderatoare și gazdă a serii va fi doamna Irina Stratulat. “Sunt ceea ce fac zi de zi, ce ascult, ce rostesc, ce…
-
Legendele Iaşului: De unde se trage numele cartierului Târgu Cucu
Despre zona Târgu Cucu circulă o grămadă de povești privind numele pitorescului loc al secolului 18. Astăzi, locul și-a pierdut din importanță datorită migrării miilor de familii de evrei, care odinioară dădeau efervescență și imaginea unui important târg moldovean. Aflat în vecinătatea Muntenimii de Jos, fost cartier al Iașului medieval, loc pe unde coborau principalele drumuri comerciale ce veneau din nord în tranzit spre marile centre Constantinopol sau Țarigrad, Târgu Cucu și-ar fi tras numele de la un mare boier care controla zona, Vasile Cucu. Alte voci zic că toți evreii aveau în dughene vestitele ceasuri cu cuc, care cântau toate odată la ora fixă, și dădeau locului un aer…
-
Iașul, orașul marilor începuturi. Iașul, primul peste tot
Iașul este orașul celor 100 de biserici, orașul cu cele mai multe case memoriale și muzee, orașul cu prima universitate din țară (Al. I. Cuza), primul premiul Nobel pentru România a fost adus de ieșeanul George Emil Palade, primul orologiu din țările române este cel instalat de Vasile Lupu în turnul de la Trei Ierarhi (1638), prima carte de legi în limba română: “Carte românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe” (1646), primul monument din țările române: Obeliscul cu Lei din parcul Copou (1834), primul muzeu din România: Muzeul de Istorie Naturală (1834), primul teatru național: “Vasile Alecsandri” (1840), prima Grădina Botanică din România: “Anastasie…
-
Comorile neştiute ale Iaşului
Presupunem că mulți dintre voi ați citit sau auzit despre averile în aur şi argint; monezi, bijuterii sau alte obiecte care zac de sute de ani sub terenurile sau cladirile Iaşului. Unele au fost descoperite întâmplator, în urma săpăturilor pentru lucrări de infrastructură sau pentru construcția unor clădiri noi. Cercetările arhiologice au dus la descoperirea unor anfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou şi la Holboca. S-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Antibiotice SA) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice şi obiecte de podoabă. Lângă Biserica Nicoriță din Tătăraşi a fost descoperit un tezaur de argint. Drept urmare reconstruirea centrului Iaşilor…
-
Eterna şi frumoasa prietenie dintre Mihai Eminescu şi Ion Creangă
O prietenie extraordinară rămasă în istoria literaturii. Unul se numeşte Ion Creangă, iar celălalt Mihai Eminescu. S-au întâlnit in toamna lui 1874 pe ulițele Iaşului, şi de atunci încolo nimeni nu mai văzu pe Eminescu fără Creangă şi pe Creangă fără Eminescu. Se sfătuiau împreună, îşi citeau unul altuia poveştile ori poeziile. Discutau despre cărțile citite şi despre câte se întâmplă în lume. Bădița Ion era om voinic, corpolent, cu ochii pătrunzători, deosebit de vioi, de ageri. Purta barbă, iar părul îi era des şi cam aspru, vorba lui era plină de tâlc, de înțelesuri adânci şi adesea încărcată de haz, chiar atunci când povestea lucruri nu prea vesele. Ştia…
-
Legendele Iaşului: De unde se trage numele cartierului Nicolina
Deși pare un cartier nou, muncitoresc, cartierul Nicolina este unul dintre cele mai vechi și mai importante cartiere ale Iașului de altădată. Cu case situate de-a lungul fostului drum al Constantinopolelui, cartierul își are originile undeva prin secolul 14, înainte că Alexandru cel Bun să dea epistola care avea să fie certificatul de naștere a orașului Iași. Și după cum știm lângă orice drum mare se construiau case de-o parte și de alta formându-se comunități. Un alt document atestă la 1579 că domnitorul Petru Șchiopu dăruiește ctitoriei sale, Mănăstirea Galata, dealul pe care a fost construită. Lupte crâncene s-au dat în Nicolina anului 1717, când domnitorul Mihail Racoviță învinge un…
-
Legendele Iaşului: De unde se trage numele cartierului Tătărași
Cartierul ieșean Tătărași își trage numele și istoria din vremuri îndepărtate, încă de când Moldova era pârjolită periodic de către popoarele invadatoare. Astfel tătarii, căci de la ei provine numele aveau drumul lor prin codrii din zonă în drumul spre Iași unde mergeau cu gânduri războinice. Treceau Prutul prin zona Ungheni pe unde erau locuri cu apă mică și se aciuau în pădurile de pe dealul Tătărașilor așteptând momentul prielnic. De altfel o legendă spune că o oaste tătară a hotărât la un moment dat să se stabilească în vecinătatea cimitirului evreilor de unde nu au mai plecat formând comunitatea ciurchenilor, numele provenind de la kirchizi, un neam tătăresc foarte…
